Cum se construiește un perete de escaladă artificial

Un perete de escaladă artificial se construiește dintr-o structură portantă de oțel sau lemn, acoperită cu panouri de placaj multistrat în care se montează prize din rășină sau poliuretan, fixate cu șuruburi în piulițe încastrate. Siguranța vine din calculul structurii, din ancorele de asigurare și din saltelele de la bază, nu din înălțimea peretelui.

Cine a încercat o sală de escaladă a văzut doar fața peretelui: panourile colorate și prizele. În spatele lor se află o construcție care trebuie să suporte nu doar greutatea cățărătorului, ci și șocul unei căderi și forțele care apar când corzile și dispozitivele de asigurare lucrează la limită.

Din ce este făcută structura din spate

Scheletul este alcătuit din profile metalice sau grinzi de lemn, prinse de pereții clădirii sau de o fundație proprie, când peretele se ridică în aer liber. Pentru panouri se folosește placajul multistrat, de obicei cu grosime de câteva zeci de milimetri în total, sau uneori plăci special concepute pentru escaladă. Panourile se montează pe structură cu șuruburi și se lasă rosturi între ele, ca să nu apară fisuri când construcția se mișcă puțin.

Suprafața este finisată cu o vopsea amestecată cu nisip fin, pentru frecare. Această textură imită roca și protejează mâna, dar permite și piciorului să se sprijine bine pe pantofii de escaladă.

Cum se fixează prizele de perete?

Fiecare priză se înșurubează într-o piuliță în formă de T sau o piuliță cu flanșă, încastrată în spatele panoului, pe un model de găuri aranjat în rețea. Șurubul are, de regulă, dimensiunea M10. Rețeaua de găuri permite ca prizele să fie schimbate des, astfel încât traseele să fie reconfigurate de către trasatori. O priză slab strânsă se poate roti sub greutate, iar una cu fisuri se poate rupe, motiv pentru care inspecția vizuală este parte din rutina zilnică a sălii.

Prizele sunt de mai multe feluri:

• prizele mari, în care intră toată palma, pentru începători;
• crimpurile, mici, pentru vârfurile degetelor;
• prizele de picior, mici și așezate jos;
• volumele, forme mari care se fixează pe perete și schimbă unghiul de urcare.

Boulder sau perete cu coardă: ce diferențe are construcția?

Peretele de bouldering are înălțime mică, de obicei sub patru metri, și nu folosește coardă. Aici contează saltelele: o saltea groasă din spumă cu densități diferite, care absoarbe impactul, fără să te arunce înapoi. Spațiul de aterizare trebuie să rămână liber, fără bănci sau rucsacuri.

Peretele cu coardă este mai înalt și are puncte de asigurare la partea de sus (pentru urcarea cu coardă de sus) sau chei pe traseu (pentru urcarea cu coardă ca prim al echipei). Aceste ancore se calculează și se testează, pentru că de ele depinde viața cățărătorului. Dacă o ancoră este defectă sau oxidată, se înlocuiește imediat.

Ce reguli de siguranță trebuie respectate?

Pentru structurile de escaladă artificiale există o normă europeană, EN 12572, care descrie cerințele de proiectare, de testare și de utilizare. O sală serioasă o respectă, iar structura trebuie inspectată periodic de o persoană competentă. Pentru tine, ca vizitator, câteva verificări rapide ajută:

1. vezi dacă există saltele continue, fără goluri, sub zona de cădere;
2. observă dacă prizele sunt strânse, fără joc;
3. cere să ți se arate sistemul de asigurare, dacă urcă cu coardă;
4. așteaptă-ți rândul, cu spațiu liber pe verticală, pentru ca nimeni să nu cadă pe tine.

La început, toți cei care vin pentru prima dată sunt învățați să se asigure unii pe alții, iar un instructor te ajută să faci nodul corect. Dacă vrei să mergi mai departe, ghidul de inițiere în alpinism și escaladă explică etapele următoare, iar antrenamentul progresiv este descris în materialul despre pregătirea unui cățărător începător. După câteva luni în sală, poți alege prima ieșire pe stâncă din lista destinațiilor pentru cățărare.

Cum își alege un începător primul perete

La început nu contează înălțimea, ci calitatea instruirii. Caută o sală cu instructori care îți explică nodul de legare, tehnica de asigurare și semnalele dintre cățărător și partener, nu una în care ești lăsat singur cu o coardă. Întreabă dacă oferă un curs de inițiere și dacă echipamentul închiriat, adică hamul, pantofii și dispozitivul de asigurare, este verificat și înlocuit la timp. Un perete curat, cu prize bine întreținute și cu trasee marcate pe niveluri de dificultate, te ajută să progresezi fără să te rănești inutil.

Verifică și atmosfera. O sală unde oamenii se ajută, își strigă sfaturi și respectă regulile este un loc bun de învățat. Dacă observi lume care urcă fără să se asigure corect sau saltele pline de obiecte, caută altă variantă.

Cât costă întreținerea și cât durează o structură?

Un perete bine făcut durează zeci de ani, dar prizele se uzează. Rășina se lustruiește de la mâini, motiv pentru care sălile spală prizele la intervale regulate, cu perii și apă caldă. Panourile se schimbă când sunt lovite sau cedează. Costurile exacte variază foarte mult, în funcție de suprafață și de finisaje, așa că cine plănuiește un perete propriu cere oferte detaliate de la mai mulți constructori.