Palpitații amețeală și lipsă de aer care nu trebuie ignorate
Material editorial propus pentru aventuraturistica.ro | Brand Clinica Prevencia
O drumeție presupune efort, iar accelerarea pulsului, transpirația și respirația mai rapidă sunt reacții normale atunci când urci o pantă sau porți un rucsac greu. Totuși, există o limită între adaptarea firească la efort și simptomele care pot semnala o problemă medicală.
Căldura, deshidratarea, diferența de altitudine, lipsa somnului și un nivel de efort mai mare decât cel obișnuit pot face ca o persoană aparent sănătoasă să se simtă brusc rău. În alte situații, drumeția nu produce problema, ci scoate la iveală o afecțiune care nu se manifesta în repaus.
De aceea, este important să recunoști momentul în care trebuie să încetinești, să te oprești sau să ceri ajutor.
Ce reacții pot fi normale în timpul unei urcări
În timpul efortului, organismul are nevoie de mai mult oxigen. Inima bate mai repede, respirația se accelerează, iar temperatura corpului crește. Aceste reacții sunt de obicei normale dacă sunt proporționale cu dificultatea traseului și se ameliorează după câteva minute de repaus.
Un adult fără probleme medicale cunoscute poate simți:
- creșterea treptată a pulsului;
- respirație mai rapidă pe porțiunile abrupte;
- transpirație;
- oboseală musculară;
- nevoia de a face pauze;
- sete, mai ales pe vreme caldă.
Semnul liniștitor este revenirea progresivă după oprirea efortului. Dacă pulsul și respirația se calmează, iar persoana își recapătă starea obișnuită, episodul poate fi explicat prin intensitatea traseului.
Situația trebuie privită diferit atunci când simptomele apar brusc, sunt mult mai intense decât efortul depus sau nu se ameliorează după repaus.
Căldura și deshidratarea pot modifica tensiunea și pulsul
Pe vreme caldă, organismul pierde lichide și săruri prin transpirație. Vasele de sânge se dilată pentru a ajuta corpul să elimine căldura, iar tensiunea arterială poate scădea sau poate oscila. Pot apărea slăbiciune, amețeală, greață, vedere încețoșată și palpitații.
Riscul este mai mare pentru persoanele cu hipertensiune, boli cardiovasculare, tratamente diuretice sau alte afecțiuni cronice. Explicații suplimentare despre efectele caniculei asupra tensiunii și pulsului sunt disponibile în ghidul medical publicat de Clinica Prevencia.
Pentru reducerea riscului, traseul trebuie adaptat la temperatură și la condiția fizică a participanților. Plecarea la ore mai răcoroase, pauzele regulate, îmbrăcămintea adecvată și o cantitate suficientă de apă sunt mai importante decât atingerea rapidă a destinației.
Tratamentul pentru tensiune sau pentru o afecțiune cardiacă nu trebuie întrerupt ori modificat înaintea unei excursii fără recomandarea medicului.
Când palpitațiile nu mai sunt doar o reacție la efort
Palpitațiile pot fi descrise ca bătăi foarte puternice, rapide, neregulate sau ca senzația că inima sare peste o bătaie. Ele pot apărea după efort intens, deshidratare, consum de cafea sau băuturi energizante, lipsă de somn și stres.
Totuși, episodul trebuie luat mai în serios dacă palpitațiile:
- apar la un efort mai mic decât cel tolerat în mod obișnuit;
- continuă după oprirea și calmarea respirației;
- sunt neregulate sau foarte rapide;
- se repetă pe parcursul aceleiași drumeții;
- apar împreună cu amețeală, slăbiciune ori greață;
- sunt însoțite de durere sau presiune în piept;
- apar împreună cu lipsă de aer;
- provoacă senzația de leșin.
Nu orice episod înseamnă o afecțiune cardiacă gravă, însă simptomele asociate și contextul în care apar contează. Ghidul Prevencia despre când palpitațiile trebuie evaluate explică diferența dintre episoadele izolate și situațiile în care este recomandat consultul cardiologic.
Lipsa de aer trebuie raportată la intensitatea efortului
Este normal să respiri mai greu pe o urcare solicitantă. Nu este însă normal ca o persoană care merge pe un segment ușor să simtă că nu primește suficient aer, mai ales dacă înainte tolera același nivel de efort.
Lipsa de aer devine un semnal de alarmă atunci când:
- apare brusc;
- este disproporționată față de dificultatea traseului;
- nu se ameliorează la repaus;
- se asociază cu durere în piept;
- este însoțită de amețeală, confuzie sau leșin;
- persoana nu poate vorbi în propoziții;
- buzele capătă o culoare albăstruie;
- starea generală se deteriorează rapid.
Cauza poate fi cardiacă, respiratorie, metabolică sau legată de căldură și deshidratare. Pe traseu nu este momentul potrivit pentru a încerca stabilirea unui diagnostic. Prioritatea este oprirea efortului și evaluarea gravității situației.
Ce faci dacă apar amețeală și stare de slăbiciune
Persoana trebuie să se oprească într-un loc sigur, ferit de soare și de riscul unei căderi. Rucsacul poate fi scos, iar hainele prea strânse pot fi desfăcute. Dacă este conștientă și poate înghiți fără dificultate, poate bea apă în cantități mici.
Nu este recomandată reluarea imediată a traseului doar pentru că simptomele par să se fi redus. O revenire rapidă, urmată de un nou episod, poate pune persoana într-o situație mai dificilă, departe de un punct accesibil echipelor de salvare.
Este util să fie observate și notate:
- ora la care a început episodul;
- activitatea desfășurată în acel moment;
- durata simptomelor;
- pulsul, dacă poate fi măsurat;
- eventualele date înregistrate de smartwatch;
- prezența durerii în piept sau a lipsei de aer;
- cantitatea aproximativă de lichide consumată;
- medicamentele administrate în ziua respectivă.
Aceste informații pot ajuta ulterior medicul, dar dispozitivele purtabile nu înlocuiesc evaluarea medicală.
Când trebuie sunat imediat la 112
Ajutorul de urgență trebuie solicitat dacă apar durere sau presiune puternică în piept, lipsă severă de aer, leșin, confuzie, transpirații reci, slăbiciune marcată ori un puls foarte rapid sau neregulat care nu se calmează.
De asemenea, este necesar ajutor rapid dacă persoana nu se poate deplasa în siguranță, dacă simptomele se agravează sau dacă traseul se află într-o zonă greu accesibilă. Persoana cu simptome nu trebuie lăsată singură și nu trebuie încurajată să continue pentru a vedea dacă îi trece.
Evaluarea cardiologică după întoarcerea din excursie
Chiar dacă episodul s-a ameliorat și nu a fost necesară intervenția de urgență, simptomele repetate merită evaluate. Consultul este indicat mai ales dacă palpitațiile, amețeala sau lipsa de aer apar din nou la eforturi obișnuite, precum mersul alert sau urcatul scărilor.
În funcție de situație, cardiologul poate recomanda EKG, ecografie cardiacă, monitorizare Holter sau alte investigații. Scopul nu este efectuarea automată a tuturor testelor, ci alegerea investigațiilor potrivite după discutarea simptomelor și a istoricului medical.
În cadrul Centrului Medical Puls, parte din rețeaua Prevencia, pacienții pot beneficia de evaluare la Dr. Ileana Țepeș-Piser, medic primar cardiologie. Pentru pacienții asigurați sunt disponibile și consultații de cardiologie prin CAS la Prevencia, pe baza unui bilet de trimitere valabil și a documentelor necesare.
O drumeție reușită nu este cea terminată cu orice preț. Uneori, cea mai bună decizie este să te oprești, să cobori sau să ceri ajutor. Respectarea semnalelor transmise de organism face parte din pregătirea pentru munte la fel de mult ca alegerea traseului, verificarea prognozei și echipamentul potrivit.
